Mai in gluma... mai in serios... una din expresiile pe care o auzi adesea de la oamenii de afaceri brazilieni este aceea ca "Brazilia este tara viitorului si asa va fi intotdeauna". Acest viitor indefinit se pare insa ca nu a fost niciodata mai aproape decat astazi!
In numarul din 14-20 noiembrie 2009, binecunoscuta revista britanica The Economist a inclus in paginile sale un raport special de 14 pagini privind Brazilia care reliefeaza potentialul acestei tari de a deveni una dintre primele cinci cele mai mari economii ale planetei pana la mijlocul acestui secol impreuna cu India, China, America si Japonia.
Dincolo de disputa privind persoana careia i se datoreaza progresul, actualului presedinte, Luiz Inacio Lula da Silva, sau fostului presedinte care a introdus unitatea monetara actuala a Braziliei, Realul, Fernando Henrique Cardoso, raportul a fost primit, in general, cu entuziasm: "in sfarsit The Economist a inceput sa aiba un discurs pozitiv privind Brazilia!", "o analiza obiectiva, ceea ce mass-media braziliana evita" sau "Brazilia a primit atentia pe care o merita".
The Economist prezinta realizarile Braziliei si imensul sau potential viitor dar nu trece cu vederea unele dintre problemele sale cronice. Brazilia a fost una din ultimele tari care sa intre in recesiune si una din primele care sa iasa, bucurandu-se in prezent de o crestere anuala de 5%. Cu toate acestea, inegalitatea sociala, desi nu atat de pronuntata ca si in trecut, este asemanatoare cu tari ca Haiti, Botswana sau Namibia, in ciuda cresterii salariului minim in ultimii ani si al programului de distributie a veniturilor, Bolsa Familia, care a ajutat o buna parte a populatiei sa se ridice din saracie completa.
Chiar si in timp de criza, investitiile straine directe in Brazilia au crescut in 2008 cu 30% fata de 2007. Cu toate acestea, statul de plata al guvernului federal a crescut si el cu 13% din septembrie 2008, parlamentarii brazilieni fiind mai bine platiti decat cei din Marea Britanie, Anglia, Franta sau Italia, conform ONG-ului Transparência Brasil.
Pe langa inegalitatea sociala, sistemul educational si de sanatate publica al Braziliei este deficient, birocratia excesiva, piata neagra dezvoltata, impozitele pentru companii si dobanzile la credite mari, criminalitatea este ridicata, sistemul juridic este disfunctional, padurea amazoniana este defrisata pentru a face loc culturilor agricole, infrastructura, cu exceptia sudului, este proasta iar coruptia se manifesta de la punctele vamale pana in guvern.
In acest context, sunt necesare politici guvernamentale care sa duca la cresterea calitatii invatamantului si al sistemului de sanatate publica, scaderea ratei dobanzii de referinta a bancii centrale, incurajarea economiilor populatiei, un sistem judiciar rapid si de incredere, licitatii corecte, dezvoltarea infrastructurii (reteaua de drumuri a Braziliei este a treia din lume ca marime dar doar 12% din ea este acoperita cu asfalt), disparitia sau cel putin micsorarea pieteti negre, impozitare mai putin excesiva pentru companii si un sistem fiscal mai bine organizat, scaderea taxelor de import, reducerea birocratiei, reforma legislatiei muncii, scaderea cheltuielilor publice, alocarea mai multor bani pentru cercetare si dezvoltare.
Exista multe tari dezvoltate care au probleme similare cu Brazilia. Acest fapt nu trebuie sa distraga atentia de la potentialul economic al acestei tari si de la progresele sale reale.
Brazilia nu are organizatii de insurgenti, conflicte religioase sau vecini ostili si, spre deosebire de China, este o democratie. Brazilia are cea mai mare rezerva de apa potabila din lume si cea mai intinsa padure tropicala care produce circa 20% din oxigenul planetei. Pamantul este atat de fertil incat, uneori, permite trei recolte anuale. Brazilia este cel mai mare exportator mondial de cafea, zahar, carne de vita si suc de portocale. Mai mult, este printre primii exportatori din lume de soia, minereu de otel si lemn.
Pietele financiare au fost regularizate si ofera siguranta investitorilor. Bursa de valori din Sao Paulo, Bovespa, a atins al doilea cel mai mare volum de tranzactionare din istoria sa in luna octombrie a acestui an iar oferta publica initiala de titluri (IPO) a bancii Santander Brazilia a fost cea mai mare ca valoare din lume.
The Economist pune un accent deosebit pe rata dobanzii la credite ridicata (circa 9%) ca si posibila sursa a slabirii cresterii viitoare a Braziliei. Acesta este insa unul dintre principalele motive pentru care Brazilia nu a resimtit atat de puternic criza economica. Pe termen scurt mentinerea unei rate a dobanzii inalte va permite o perioada mai lungă de crestere economica stabila prin faptul ca firmele se vor abate de la finantarea datoriilor, eliminand astfel riscul de a acumula datorii uriase. Pe termen lung acesta practica este insa contraproductiva si poate frana cresterea economica.
Brazilia a creat 8 milioane de locuri de munca din 2003 pana in iunie 2009 ceea ce a dus la cresterea clasei de mijloc si, ca si consecinta, la cresterea consumului. Aceasta crestere economica a dus la randul sau la cresterea rezervelor valutare ale Braziliei care se apreciaza ca vor ajunge la 300 miliarde de dolari pana la sfarsitul lui 2010. In aceste conditii, de la datornica catre FMI si Banca Mondiala, Brazilia a ajuns astazi sa acorde credite acestor institutii.
Cum Toyota, Volkswagen, Chevrolet, Ford, Fiat, Mercedes Benz, Nissan, Renault, Peugeot, Citroen, Honda, Hyundai, Chrysler si Audi isi fabrica masinile in aceasta tara cu marime de continent, industria auto este foarte puternica, Brazilia ocupand locul cinci in topul celor mai mari producatori mondiali de masini.
Compania nationala a perolului Petrobras, gigantul minier Vale, producatorii de alimente JBS-Friboi si Brasil Foods, proiectantul de aeronave Embraer, producatorul de otel Gerdau, compania textila Coteminas, Banco do Brasil, conglomeratul industrial Votorantim, producatorul de componente electrice WEG, fabricantul de autobuze Marco Polo sau firmele de constructii Odebrecht si Camargo Correa sunt doar cateva dintre noile mari companii multinationale la care a dat nastere Brazilia.
Realul a castigat aproape 50% in fata dolarului din luna decembrie a anului trecut fapt care, chiar daca duce la marirea puterii de cumparare a populatiei, afecteaza foarte mult companiile exportatoare. Cu toate ca se incearca corectarea acestei tendinte de crestere exagerata a valorii Realului, in practica aceasta nu a afectat foarte mult economia Brazilei care se bazeaza pe consumul intern, comertul reprezentand doar 24% din PIB.
Noul zacamant petrolier descoperit in 2008 de Petrobras in largul coastei atlantice a Brazilei este echivalent cu productia de petrol si gaze a Romaniei in aproximativ 474 de ani si face din acesta tara unul dintre liderii energetici planetari. Aceasta se intampla in conditiile in care Brazilia este deja liderul incontestabil al productiei de etanol obtinut din trestie de zahar, biocombustibil mult mai ieftin decat echivalentul celui produs in SUA din porumb.
Politicile de stanga, puternica prezenta a guvernului in economie si rezistenta la privatizare, trebuie sa faca loc in Brazilia unui capitalism cu mai mult frau liber pentru a avea succes intr-o economie globala in toate domeniile si nu doar in acelea in care bogatiile naturale furnizeaza un avantaj competitiv ridicat. Un anumit grad de protectionism s-a dovedit util in cazul lui Petrobras dar poate frana cresterea economica in alte domenii. O analiza este necesara de la caz la caz insa fara deschidere economica si reforme structurale Brazilia risca sa ramana doar "tara viitorului".
Cum va organiza Jocurile Olimpice din 2016 si Cupa mondiala de fotbal din 2014, Brazilia va fi cu siguranta in centrul atentiei analistilor economici in urmatorii ani. Brazilia are insa astazi, mai mult ca niciodata, toate atuurile pentru a deveni ceea ce Spania a fost in anii 1600, Anglia in anii 1800 si Statele Unite ale Americii in anii 1900. Atat timp cat inflatia redusa, cresterea durabila si democratia se vor mentine Brazilia va iesi castigatoare!
* Puteti accesa raportul privind Brazilia al publicatiei The Economist la urmatoarea adresa URL: http://www.economist.com.
